BluePink XHost

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Este o intrebare fireasca, dar care la prima vedere nu isi are rostul. Sigur ca legile fizicii sunt aceleasi si pentru aeromodele si pentru avioane reale, sigur ca paralela facuta intre ele este corecta si sigur ca aeromodelismul este copilul aviatiei!
Exista tendinta intre aeromodelisti de a face afirmatia ca daca un avion zboara cu performante ridicate, la fel va fi si copia fidela a acestuia ca aeromodel. Machetistii insa au constatat pe pielea lor ca ipoteza este eronata; iata cateva idei care doresc sa explice fenomenele simple ce se regasesc la baza acestui concept! Si ca sa fie o explicatie cat mai simpla si pe intelesul tuturor, exemplul va avea aceasta menire.

Cazul unui avion, cu un un grup motopropulsor de 1000 CP si o viteza de 500 km/h, redus la o scara de 1:5; se va obtine o copie miniaturala strict geometrica a acestuia. Daca ar trebui sa micsoram totul la scara de mai sus, viteza de zbor ar fi de 100 km/h: realist pana aici, dar motorul va trebui sa aibe 200 CP (conform scarii) la un aeromodel cu o anvergura de maxim doi metri. Ori motoarele de modelism ofera pentru aceasta gama o putere de maxim 5 CP. Daca facem o referire la greutatea aeromodelului pe care o aproximam la 5 kg si o ridicam de cinci ori la scara, obtinem o greutate eronata de 25 kg pentru avionul real: iata deci din nou o nepotrivire de scara in aplicatiile modelistice.
Dar aeromodelistul se mai loveste din punct de vedere aerodinamic de "Numarul Reynold". Numarul Reynold este de fapt o relatie experimentala folosita in curgerea fluidelor pentru determinarea vitezelor si a turbulentelor ce iau nastere la curgerea pe un corp solid. Relatia este:

R = (Vf*Da*L)/Va

Revenind la exemplul nostru, putem observa ca din toata relatia de mai sus, singurele variabile (comparand avionul real cu aeromodelul) sunt viteza si dimensiunea. Cu alte cuvinte, doua avioane identice geometric dar de dimensiuni diferite, se comporta in acelasi mediu (aer) in moduri diferite din punct de vedere al nasterii turbulentei pe suprafetele acestora.

In concluzie, avioanele optimizate din punct de vedere aerodinamic nu se vor comporta identic cu copiile lor micsorate la scara (avioanele avand performante mai ridicate in acest caz) dar si invers si anume, un aeromodel optimizat pentru un anumit tip de zbor, marit la scara la dimensiunea unui avion adevarat, nu va mai avea aceleasi performante optimizate. Ca o comparatie, la aeromodelele de acrobatie, raportul suprafetei aripa/ampenaj orizontal este mai mic decat cel de la avionul real pentru acrobatie.
Aceste cateva randuri cu explicatii succinte doresc nu sa arate ca machetele de avioane nu zboara bine (ele au farmecul lor inegalabil) ci doar ca daca se doreste obtinerea unui aeromodel cu performante ridicate pentru un anumit tip de evolutie in zbor, atunci proiectarea aeromodelului porneste de la niste ipoteze diferite.